COMISIA LUCRULUI DELOC FĂCUT. Am căutat proiectul de țară la Cotroceni. Ce am aflat despre „documentul strategic”

„Acum este momentul să recuperăm, este momentul elaborării unui nou proiect de țară, lucru pe care îl vom face împreună”. Este declarația pe care șeful statului, Klaus Iohannis, o făcea pe 24 iunie, anul trecut, la finalul consultărilor cu prim-ministrul, guvernatorul Băncii Naționale și liderii partidelor politice parlamentare pe tema rezultatelor referendumului din Regatul Unit al Marii Britanii, care au trimis unde de șoc în întreaga Europă.

La trei luni distanță, mai exact pe 20 septembrie 2016, se înființa Comisia prezidențială „pentru a elabora Proiectul de țară, scopul acesteia fiind de a dezbate și a trasa direcții de dezvoltare și de modernizare a României, precum și de a elabora un document politic, programatic, care să întrunească consensul partidelor și formațiunilor politice parlamentare”, conform celor precizate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Anunțul era făcut de purtătorul de cuvânt al Președinției, Mădălina Dobrovolschi, iar, conform Deciziei pentru înființarea comisiei, activitatea forului ar fi urmat să înceapă de pe 30 septembrie sub coordonarea consilierilor prezidențiali Leonard Orban și Cosmin Marinescu, fiind alcătuit din 24 de membri, persoane independente, reprezentanți ai Guvernului, partidelor și formațiunilor politice parlamentare.

„Toți membrii comisiei sunt hotărâți să se implice, toți au venit cu idei foarte bune, cu evaluări foarte bune, și cred că vom avea în timp util realmente un proiect de țară, care reprezintă o viziune pentru România. Avem nevoie de o viziune pentru România și asta va fi Proiectul de țară”, declara, pe 4 octombrie, la finalul primei ședințe a comisiei, Klaus Iohannis.

Totodată, la acel moment, șeful statului sublinia faptul că „proiectul de țară, în final, va fi un document strategic, scurt, clar și ușor de înțeles”, care „va stabili liniile generale de dezvoltare ale României”, urmând ca, după elaborarea primei formei a documentului, el să fie pus în dezbatere publică, prevăzută a dura „luni de zile, după care va fi adaptat, în funcție de rezultatul acestei dezbateri, și va intra în concilierea politică”.

Însă, cu toate că șeful statului estima, la acel moment, că „până la alegerile parlamentare (n.r – de pe 11 decembrie), comisia va avea probabil deja primele rezultate” și „documentul primar în aproximativ o jumătate de an”, lucrurile nu au evoluat chiar în această direcție. Următoare reuniune a Comisiei Prezidențiale privind elaborarea Proiectului de țară a avut loc, pe 9 noiembrie, la Palatul Cotroceni, iar, de atunci, munca s-a desfășurat la nivelul celor patru grupuri de lucru din cadrul comisiei, care încă nu au finalizat draftul documentului, deși au trecut mai bine de nouă luni de la înființarea comisiei.

Gândul a încercat să stea de vorbă cu cei care alcătuiesc comisia pentru a afla în ce stadiu se află elaborarea documentului și când ar putea fi dată publicității o primă variantă a sa. Răspunsurile primite din partea unor membri au fost „Eu nu vă pot spune nimic”, „Nu pot comenta despre asta” sau „Cel mai bine e să îl întrebați pe președinte”, dar au fost și altele mai mult sau mai puțin lămuritoare care arătat că redactarea proiectului se află la stadiul de „draft”, la nivel de grupuri de lucru și că, de la un anumit punct, dezbaterea s-a realizat prin intermediul corespondenței online.

„Am lucrat într-un alt ritm decât la început. Din cei 24 de membri, s-au construit patru subcomisii, a câte șase oameni și eu și câțiva colegi ai mei am lucrat pe tema „Educație, cercetare, politică socială” într-un ritm mai puțin intens pentru că, de când ne-am întrunit de câteva ori, au fost alegeri o perioadă electorală, pe urmă o perioadă mai frământată legată de protestele din piață, după aceea alte preocupări pentru că fiecare dintre noi avem propriile noastre joburi, însă suntem în corespondență prin e-mail, suntem pe cale să finalizăm un draft legat de domeniul nostru, lucrăm cu oficialii de la Cotroceni care ne ajută logistic în ceea ce privește comisia. Așteptăm să ne întrunim din nou în plen, dar nu v-aș putea spune când, pentru a pune cap la cap cele patru drafturi din care să rezulte un material care, sigur, mai are nevoie de foarte multe finisări până când să îi fie înfățișat președintelui României și să fie pus în discuția opiniei publice”, a declarat, pentru Gândul, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Ioan-Aurel Pop, cel care conduce grupul de lucru „Dimensiunea socială și culturală”.

Potrivit lui Aurel Pop, următoarele întâlniri în plen „vor avea loc într-un viitor foarte apropiat”.

În aceeași linie s-a menținut și liderul grupului Minorităților naționale din Parlament, Varujan Pambuccian, care a declarat, pentru Gândul, că urmează să se vadă „probabil” cu colegii săi de comisie pentru „a-l definitiva în perioada următoare”.

La rândul său, Leonard Orban, unul dintre cei doi consilieri prezidențiali care coordonează comisia, a declarat, pentru Gândul, că elaborarea Proiectului de Țară se află „în stadiul pregătirii contribuțiilor grupurilor de lucru”.

Întrebat dacă a fost stabilit un termen pentru prezentare, Orban a răspuns că se așteaptă „în următoarele săptămâni” definitivarea acestor contribuții, „urmând ca ele să fie discutate ulterior în plen”, fără să avanseze o dată exactă, în condițiile în care „nu e un proiect care să funcționeze pe bază de „o dată fixă””.

„E în funcție de contribuțiile avute, după aceea va urma, după definitivarea unui prim-proiect al documentului, un proces de consultare largă. E prematur să stabilim, să spunem foarte clar „la momentul ăsta” sau „mai devreme sau mai târziu””, a mai spus Orban.

Lucian Croitoru și dan Dungaciu, alți doi membri ai comisiei, nu au vrut să facă vreun comentariu pe tema activității acesteia.